În anul 1952 s-a înființat Muzeul Raional, ca urmare a unei circulare guvernamentale privind organizarea muzeelor sătești în centrele rurale importante. Fondul de patrimoniu era alcătuit din aproximativ 500 de piese aparținând învățătoarei Victoria Frățilă, fiica învățătorului Moise Frățilă, dascălul poetului Octavian Goga.
Obiectele colecționate de Victoria Frățilă au fost expuse inițial în locuința sa din Sibiu. Printre personalitățile vremii care au vizitat mica expoziție s-au numărat protopopul Emilian Cioran, Onisifor Ghibu, profesorul Ștefan Lupșa și S. Cândea.
Valoarea acestei colecții este confirmată și de Cartea de Aur, în care și-au lăsat impresiile profesori universitari, cadre didactice ale Institutului Surorile Franciscane din Sibiu, profesori ai Școlii Normale de Băieți „Andrei Șaguna” și preoți-profesori ai Academiei Teologice Andreiene din Sibiu.
La 21 martie 1948, profesorul doctor Nicolae Neaga, rectorul Academiei Teologice Andreiene, nota:
„Dacă ar fi așezat în încăperile facultății Andreiene, muzeul domnișoarei Frățilă ar deveni obiectul celor mai frumoase lecții de artă românească. Astfel ar veni o vreme când s-ar vorbi mult și bine despre dăscălița din satul cu câmpuri de mătase…”
Aceste cuvinte evidențiază impactul profund al pasiunii și dedicării Victoriei Frățilă pentru păstrarea moștenirii culturale a Rășinariului.
Rășinăreanca Zoe Muțiu, căreia i-a fost încredințat muzeul, a mers din casă în casă, îmbogățind colecția cu obiecte de patrimoniu provenite de la aproximativ 140 de donatori.
Expoziția a fost organizată inițial în Casa Barcianu, iar în anul 2006, în urma retrocedării imobilului către urmași, muzeul a fost mutat în clădirea Grădiniței nr. 2, apoi la Căminul Cultural din centrul localității.
Astăzi, Muzeul Etnografic Rășinari este organizat în trei încăperi ale Căminului Cultural și adăpostește un patrimoniu valoros, alcătuit exclusiv din obiecte colectate de la rășinăreni.
Colecția muzeului numără peste 2.000 de piese din secolele XVIII–XX, cuprinzând ceramică, costume populare, textile, cojoace, haine din pănură, mobilier pictat, obiecte de uz casnic, obiecte din fier, cărți, documente, icoane și tablouri.
Inventarul muzeului se află într-o continuă creștere datorită donațiilor localnicilor. În cadrul expoziției sunt ilustrate meșteșugurile tradiționale, agricultura și creșterea animalelor.
Varietatea motivelor ornamentale, compozițiile ingenioase și cromatica discret dominată de roșu transformă aceste exponate în adevărate opere de artă.
Colecția de ceramică
Colecția de ceramică cuprinde peste 400 de obiecte, de la căncee și blide până la căni și alte vase folosite în gospodăria rășinărenilor.
Ceramica era achiziționată din târguri, predominând produsele provenite din centrele ceramice de la Horezu (Vâlcea), Saschiz (Mureș), Marginea (Suceava) și Corund (Harghita).
Printre exponatele remarcabile se află un blid datat 1790, confecționat din ceramică smălțuită, de culoare albastru-cobalt, pictat manual. Decorul reprezintă o floare cu tulpină și lujeri curbilinii. Obiectul a fost realizat în centrul ceramic de la Saschiz, județul Mureș.
Un alt exponat valoros este un cănceu datat 1808, realizat la Corund, județul Harghita. Piesa este smălțuită și decorată cu flori stilizate, în culori precum maro, verde și galben, pe fond bej.
Mobilierul pictat
Piesele de mobilier pictat din muzeu sunt datate și se încadrează în perioada 1799–1913.
Cel mai vechi obiect din lemn al colecției este un cuier, pe care apare pictat anul 1799. Acesta era folosit pentru expunerea obiectelor ceramice, decorative sau utilitare.
Majoritatea pieselor de mobilier au fost confecționate și pictate în localitate, reprezentând o expresie autentică a artei populare rășinărene.
O piesă aparte este o lăduță datată 1850, asemănătoare lăzilor săsești de vecinătate. Aceasta ascunde un sertar secret, folosit pentru păstrarea banilor familiei. O inscripție în grafie chirilică consemnează cu grijă:
„Această lăduță s-a isprăvit în luna lui februarie, în 18 zile, 1850.”
Un obiect inedit, care atrage constant atenția vizitatorilor, este tabloul realizat din păr uman, datat 1855. Cusut pe sârmă și poleit pe margini, acesta a fost realizat pentru un cuplu cu ocazia nunții de aur. Lucrarea înfățișează o vază cu flori, inscripționată cu inițialele celor doi soți, I și E.
Documente și patrimoniu istoric
Muzeul deține, de asemenea, o valoroasă colecție de documente descoperite în gospodăriile localnicilor din Rășinari.
Printre acestea se află și diploma de doctorat a rășinăreanului Emanuel Grebenea, Doctorem Medicinae Universal, emisă în anul 1903 de Universitatea din Cluj — Alma Celeberrima Universitas Litterarum Regia Hungarica Francisco-Josephina Kolozsvariensis — o mărturie a valorii intelectuale a comunității.
Una dintre piesele importante ale Muzeului Etnografic Rășinari este litografia intitulată „Solemnitatea deschiderii Divanului Ad-hoc la 29 septembrie 1857, în București”.
La această adunare au participat reprezentanți ai boierimii, clerului, orășenilor și țărănimii, alături de personalități marcante precum C. A. Rosetti, I. C. Brătianu, Dimitrie Ghica, Barbu Catargiu și Mitropolitul Nifon.
Printre principalele teme dezbătute s-au aflat unirea Moldovei cu Țara Românească, crearea unui stat cu instituții proprii și alegerea unui domnitor comun pentru cele două principate.
La numai un an și patru luni după acest eveniment, la 24 ianuarie 1859, idealul unirii s-a împlinit prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și Țării Românești.
Cel mai vechi obiect al muzeului este o Psaltire tipărită la Râmnic, redactată în grafie chirilică și datată 1764. Exponatul are coperți din lemn îmbrăcate în piele.
Un obiect deosebit de important din punct de vedere istoric este steagul rășinărenilor purtat la Adunarea de la Blaj din 1848, expus alături de portretul purtătorului său, Oprea Muțiu Bădițoiu, simbol al curajului și al demnității românești.
Un convoi format din 44 de căruțe, cu peste 300 de rășinăreni, a pornit spre Câmpia Libertății, unde participanții și-au exprimat revendicările și idealurile naționale.
Colecția de cărți vechi
Patrimoniul Muzeului Etnografic Rășinari include și o valoroasă colecție de cărți vechi, dintre care unele sunt cărți bisericești redactate în limba latină sau în grafie chirilică.
Printre acestea se remarcă un abecedar din anul 1909, folosit odinioară în școlile din Mărginimea Sibiului. Simbol al educației de altădată, această carte simplă trezește admirație și nostalgie în rândul vizitatorilor.
Textilele tradiționale impresionează prin bogăția motivelor decorative și prin echilibrul cromatic, iar pereții muzeului sunt înnobilați de icoane și portrete ale localnicilor îmbrăcați în straie populare.
Colecția de icoane
Colecția de icoane a muzeului nu este una numeroasă, însă majoritatea pieselor provin din arealul Țării Oltului – Țării Făgărașului și sunt realizate prin tehnica picturii pe sticlă.
Se remarcă o icoană specifică spațiului bănățean, datată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, având ca tematică iconografică un Prăznicar cu Maica Domnului Împărăteasă, ținând în brațe Pruncul Iisus Hristos, alături de Sfinții Mucenici Gheorghe și Dimitrie.
Icoana impresionează prin compoziția iconografică rar întâlnită, prin bogăția decorativă și prin armonia cromatică.
Maica Domnului este reprezentată pe tron, înveșmântată în mantie cu maforion roșu și veșminte verzi-aurii, purtând coroană și aureolă. Pruncul Iisus, așezat în brațele sale, binecuvântează cu mâna dreaptă.
De o parte și de alta a tronului apar Arhanghelii Mihail și Gavriil, conducătorii oștilor cerești. Arhanghelul Mihail este reprezentat cu spada dreptății și balanța faptelor bune, iar Arhanghelul Gavriil poartă crinul Bunei Vestiri și cădelnița cu tămâie.
În registrul inferior al icoanei sunt reprezentați, într-o compoziție simetrică, Sfântul Gheorghe și Sfântul Dimitrie, ambii înfățișați ca sfinți militari, biruitori ai răului și apărători ai credinței.
Fondul icoanei, realizat în nuanțe de albastru ultramarin, evidențiază unitatea cromatică și bogăția elementelor decorative.
Colecția costumelor populare
Colecția costumelor populare este bogată, raportat la dimensiunea muzeului.
Până în perioada interbelică, costumul popular al femeilor din Rășinari era considerabil diferit față de cel cunoscut astăzi. Ia era decorată cu elemente cusute în culoarea roșie, iar mânecile foarte largi reflectau bunăstarea materială a comunității. Șurțelele erau, de asemenea, bogat ornamentate și viu colorate.
Costumul popular alb-negru a fost adoptat de comunitate în perioada interbelică, influențat și de activitatea Asociațiunii ASTRA pentru Literatura și Cultura Poporului Român, al cărei Rășinari a fost membru fondator, fapt atestat prin documentul din anul 1872.
Prin adoptarea acestui costum popular se urmărea afirmarea identității naționale românești. În plan simbolic, albul reprezenta eleganța, iar negrul sugera perioadele dificile traversate de poporul român aflat sub dominație străină.
Colecția de textile și piese din blană
Colecția de textile și obiecte din blană este variată și cuprinde ștergare, procove, lepedeie, fețe de pernă, dar și veșminte din pănură și cojoace.
Aceste piese ilustrează măiestria meșteșugurilor casnice și rolul important al țesutului, cusutului și prelucrării textilelor în gospodăria tradițională rășinăreană.
Meșteșuguri, agricultură și creșterea animalelor
Cea de-a treia încăpere a Muzeului Etnografic Rășinari este dedicată meșteșugurilor tradiționale, agriculturii și creșterii animalelor.
Aici se găsește instrumentarul necesar preparării laptelui de oaie, confecționării lumânărilor din seu, precum și unelte agricole, precum plugul și semănătoarea, folosite pentru lucrările câmpului.
De asemenea, sunt prezentate uneltele necesare prelucrării lânii — de la spălat și tors până la țesutul în război.
Această sală oferă o imagine autentică asupra ocupațiilor tradiționale care au modelat viața comunității rășinărene de-a lungul timpului.
Rolul muzeului în conservarea patrimoniului cultural
Muzeul Etnografic din Rășinari joacă un rol esențial în conservarea patrimoniului cultural al localității și în educarea publicului cu privire la tradițiile și meșteșugurile locale.
Activitățile dedicate tinerilor — ateliere meșteșugărești, programe interactive și proiecte centrate pe valorificarea patrimoniului moștenit de la înaintași — contribuie la transmiterea istoriei și identității locale către noile generații.
Astfel, legătura cu rădăcinile comunității se păstrează vie, iar tradițiile își găsesc locul și relevanța în prezent.
Din anul 1952 și până astăzi, oameni de știință, jurnaliști, scriitori, arhitecți, directori de muzee și numeroși vizitatori și-au consemnat impresiile în Cartea de Onoare a muzeului.
Printre mărturiile deosebite se numără și cea a delegației UNESCO, care a vizitat muzeul la 14 iunie 1969.
Secretarul general UNESCO, Alejandro Rodriguez, nota:
„Ca tezaur al unui popor, s-a strâns toată istoria lui etnografică într-un muzeu extraordinar.”
La rândul său, președinta UNESCO, Cornelia Navarro, aprecia:
„Acest muzeu este o bijuterie reprezentativă a efortului poporului român pentru conservarea valorilor sale culturale.”
Profund impresionat de patrimoniul muzeului, protopopul Emilian Cioran, tatăl filosofului Emil Cioran, sublinia faptul că obiectele expuse nu trebuie privite doar ca simple exponate, ci în strânsă legătură cu lumea care le-a creat și le-a folosit:
„E atâta bogăție examinând obiectele din acest muzeu, care nu trebuie privite numai în sine, așa cum se prezintă, ci trebuie să ne imaginăm casa țărănească, persoanele din trecut, părinții și strămoșii pe care parcă îi vedem în felul lor de a fi, într-o viață patriarhală care ne-a păstrat neamul, limba și legea.”
Aceste cuvinte surprind profund legătura dintre patrimoniul material și patrimoniul spiritual, dintre obiecte și comunitatea care le-a dat sens.
Muzeul Etnografic din Rășinari are un rol important în conservarea patrimoniului cultural și istoric al Mărginimii Sibiului, în educarea publicului cu privire la tradițiile și meșteșugurile locale, în promovarea culturii și identității naționale, în susținerea cercetării științifice și, nu în ultimul rând, în dezvoltarea turismului și a comunității locale.
Adresa:
str. Octavian Goga, nr. 1527
Tel. mobil:
+4 0733 490 642
Tarife:
Adulţi:10 lei
Elevi, studenţi, pensionari: 5 lei
Program vizitare:
MAI- SEPTEMBRIE
Miercuri- Vineri 08.00- 16.00
Sambata- Duminica 09.00- 17.00
OCTOMBRIE- APRILIE
Luni- Vineri 08.00-16.00.
